Rezervaţia Cheile Moara Dracului face parte din categoria rezervaţiilor naturale, al căror scop este protectia si conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Din punct de vedere geologic, această cheie se află în compartimentul nordic al sinclinalului Rarău.
Orientarea cheii este sud-vest-nord-estică, iar procesul de evoluţie continuă şi în prezent întrucât nu s-a atins baza dolomitică, atât datorită rezistenţei rocilor la carstificare, cât şi debitul redus al pârâului ce trece prin această cheie.
Rezervaţia este situată pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, afluient de dreapta al râului Moldova.
Acest pârâu are un debit destul de mic, fapt pentru care eroziunea este un proces ce se desfăşoară destul de lent.
Flora este bogată, avînd condiţii necesare de dezvoltare. în afara de molid, brad, mesteacăn, plop tremurător, diverse sălcii, apare şi un exemplar de tisă (Taxus baccata), podoaba munţilor noştri. Dintre plante ierbacee, enumerăm cîteva mai importante: floarea de colţ, urechelniţa, smeoaia, clopoţeii, vuîturica, usturoiul sălbatic de munte {Allium montanunî), feriguţa etc.
Orientarea cheii este sud-vest-nord-estică, iar procesul de evoluţie continuă şi în prezent întrucât nu s-a atins baza dolomitică, atât datorită rezistenţei rocilor la carstificare, cât şi debitul redus al pârâului ce trece prin această cheie.
Rezervaţia este situată pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, afluient de dreapta al râului Moldova.
Acest pârâu are un debit destul de mic, fapt pentru care eroziunea este un proces ce se desfăşoară destul de lent.
Flora este bogată, avînd condiţii necesare de dezvoltare. în afara de molid, brad, mesteacăn, plop tremurător, diverse sălcii, apare şi un exemplar de tisă (Taxus baccata), podoaba munţilor noştri. Dintre plante ierbacee, enumerăm cîteva mai importante: floarea de colţ, urechelniţa, smeoaia, clopoţeii, vuîturica, usturoiul sălbatic de munte {Allium montanunî), feriguţa etc.
Fauna s-a mentinut bogata si variata contribuind din plin la frumusetea peisajului.
Dintre reprezentantii ei mentionam în primul rând cerbul (Cervus elaphus) ale carui efective au sporit în ultimii ani prin reglementarea conditiilor de vânatoare în functie de sporul anual al speciei, apoi ursul (Ursus arctos), o alta podoaba de frunte a Carpatilor nordici. Ca urmare a luarii unor masuri de ocrotire, în padurile din bazinul mijlociu si superior al Moldovei s-a îmbunatatit si situatia cocosului de munte (Tetrao Urogallus). Dintre feline, zona adapostesc o specie frumoasa – râsul (Lynx lynx). Alte specii comune Carpatilor, dar bine reprezentate în zona sunt: mistretul (Sus scrofa), veverita (Sciurus vulgaris),jderul (Martes martes), lupul (Canis lupus) ,vulpea (Canis vulpes), caprioara (Capreolus capreolus).
Limitele Rezervaţiei Moara Dracului se suprapun peste limitele amenajistice care conturează parcela silvică 51N şi 47A%, limitele fiind materializate în anul 2004, cu ocazia materializării parcelarului şi subparcelarului pentru suprafaţa de fond forestier proprietate a Primăriei C-lung Moldovenesc.
Rezervaţia este acoperită de fond forestier încadrat în grupa funcţională 1-5E – rezervaţii peisagistice-geologice.
Dintre reprezentantii ei mentionam în primul rând cerbul (Cervus elaphus) ale carui efective au sporit în ultimii ani prin reglementarea conditiilor de vânatoare în functie de sporul anual al speciei, apoi ursul (Ursus arctos), o alta podoaba de frunte a Carpatilor nordici. Ca urmare a luarii unor masuri de ocrotire, în padurile din bazinul mijlociu si superior al Moldovei s-a îmbunatatit si situatia cocosului de munte (Tetrao Urogallus). Dintre feline, zona adapostesc o specie frumoasa – râsul (Lynx lynx). Alte specii comune Carpatilor, dar bine reprezentate în zona sunt: mistretul (Sus scrofa), veverita (Sciurus vulgaris),jderul (Martes martes), lupul (Canis lupus) ,vulpea (Canis vulpes), caprioara (Capreolus capreolus).
Limitele Rezervaţiei Moara Dracului se suprapun peste limitele amenajistice care conturează parcela silvică 51N şi 47A%, limitele fiind materializate în anul 2004, cu ocazia materializării parcelarului şi subparcelarului pentru suprafaţa de fond forestier proprietate a Primăriei C-lung Moldovenesc.
Rezervaţia este acoperită de fond forestier încadrat în grupa funcţională 1-5E – rezervaţii peisagistice-geologice.
(Info: Ocolul Silvic Pojorata )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu